Întrebări de la pacienți

Dr Cristian Nițescu răspunde întrebărilor adresate de către pacienți. Dacă ai și tu o întrebare nu ezita să o trimiți la office@operatie-estetica.ro

În general, cu unele excepții sau situații particulare, o intervenție estetică de implant mamar durează pâna într-o oră.
Se știe că fumatul are efecte nocive asupra vaselor de sânge, în special a capilarelor. Datorită acestui fapt, la pacienții fumători pot apărea complicații postoperatorii sau chiar intraoperatorii spre deosebire de pacienții care nu fumează.
Adeseori pacientele nu ştiu ce implant siliconic li se potriveşte dar vin cu ideea sau chiar cu modelul în sine de sâni ai unor prietene, rude sau vip-uri. Rolul consultaţiei este tocmai acela de a stabili împreună cu medicul chirurg estetician ce este adecvat, potrivit întocmai pacientei în cauză. În acest demers – de a alege implantul ideal ca formă şi dimensiuni – medicul va face nişte măsurători şi va ţine seama de o serie de parametri, unici pentru fiecare femeie, şi anume: forma şi dimensiunile toracelui, mărimea şi forma iniţială a sânilor, înălţimea şi greutatea pacientei, conformaţia ei, etc. Astfel însumând aceste date, el va obţine şi va alege un implant ce va duce la un bust foarte atrăgător, voluptuous dar estetic, nu vulgar, fără exagerări.
Da, bineînţeles, dacă nu respectaţi un stil de viaţă sănătos care să includă sport şi o dietă adecvată (fără calorii în exces, dar ce conţine toate principiile alimentare), este posibil să câştigaţi în greutate sau să apară “colăcei” de grăsime. Totuşi, este puţin probabil să vă îngrăşaţi în zona lipoaspirată, de cele mai multe ori kilogramele în plus se distribuie în zonele netratate. Este de reţinut însă, că şi regiunile în care s-a intervenit pot creşte în dimensiuni, în cazul unui surplus de kilograme. Menţinerea rezultatelor postoperatorii depind de pacient, nu de medic.
Complicaţiile ce pot să apară după rinoplastie sunt asemănătoare cu cele ce pot apărea în urma oricăror intervenţii chirurgicale, şi anume: sângerări, vânătăi şi hematoame, dacă pacientul nu respectă indicaţiile postoperatorii de repaus şi evitarea traumatismelor, abolirea temporară a mirosului, vindecare deficitară, dacă pacientul face efort sau se loveşte în primele luni postoperator. În general însă, rinoplastia este o intervenţie cu un număr redus de complicaţii faţă de alte operaţii.
Nu, rinoplastia se poate efectua când îi este comod pacientei şi anume când îşi poate lua concediu/vacanţă pentru recuperare – ~2-3 săptămâni. În această perioadă de recuperare există însă
anumite restricţii şi indicaţii şi anume: purtătorii unui nas nou nu au voie să facă efort fizic, plajă, să se plimbe sau să se expună la temperaturi extreme.
Răspunsul în acest caz este mai complex şi anume: în general ei nu devin asimetrici, ci sunt asimetrici încă de la început. Astfel, explicat mai pe larg: nici o femeie nu are sânii perfect simetrici, în general jumătăţile corporale ale unui om nu sunt perfect identice. Deci, la sânii foarte mari sau cu ptoza, întotdeauna unul dintre sâni are bază mai lată, sau şanţul inframamar e superior faţă de cel de parte opusă, ori unul dintre sâni e mai alungit, mai ptozat. Uneori diferă şi poziţia lor pe torace, adică unul dintre sâni este mai lateralizat faţă de linia mediană (sternul aici). De multe ori chiar şi musculatura şi glanda sânilor diferă, muşchii fiind mai dezvoltaţi pe partea cu mâna dominantă a pacientei. În plus se adaugă şi diferenţele de formă şi rază a areolei mamare (partea mai colorată ce înconjoară mamelonul), precum şi foarte important forma cutiei toracice, coastele, ce sunt deseori asimetrice. Astfel, existând toate aceste variabile, oamenii nefiind perfecţi şi chirurgia nefiind matematică, pot să apară mici diferenţe între sâni după operaţia de reducţie şi/sau ridicare mamară. Acestea nu pot fi însă considerate asimetrii în adevăratul sens al cuvântului, fiind greu perceptibile şi cunoscându-se faptul amintit anterior cum că în nici un caz părţile pereche ale organismului nu sunt identice.
Intervenţia de mărire a sânilor cu implanturi siliconice se realizează
întotdeauna sub anestezie generală, adică pacienta este adormită şi
intubată. Efectul anesteziei nu este doar cel antialgic (anti-durere), ci
şi de relaxare musculară, aceasta fiind foarte importantă, având în vedere
că, în majoritatea cazurilor, implanturile se inseră sub muşchiul mare
pectoral, permiţând astfel manipularea facilă a acestuia.
Da, este adevărat. Grăsimea se recoltează şi se prelucrează după anumite
“reţete”, după care se injectează în zonele vizate. Există câteva
amendamente şi anume, mai ales în momentul când se injectează cantităţi
mai mari de 5-10 ml există riscul formării de noduli, de zone indurate, de
calcificări şi neregularităţi pe contur, având în vedere că organismul
încearcă să metabolizeze sau să închisteze grăsimea. De asemenea celulele
respective, dacă nu primesc o vascularizaţie bogată pot muri, ceea ce se
poate solda cu apariţia de zone fibroase. În toate cazurile pot apărea
neregularităţi pe contur. Astfel, injectarea de grăsime sau lipofillingul
este o metodă ce are avantaje în cazuri de mici retuşuri, în zone cu
vascularizaţie bună, cu tegumente groase şi nu în cantităţi mari.
Aceasta este necesară când pacientul are un “sort
abdominal” de dimensiuni semnificative, ce necesită îndepărtarea, şi
mutarea ombilicului în poziţia corectă pe abdomen. Concomitent se pot
realiza şi alte operaţii de remodelare, ca liposucţia flancurilor, adică a
zonelor laterale ale abdomenului. În cazurile când există doar un mic
exces de piele suprapubian, acesta poate fi îndepărtat, fără a muta şi
ombilicul, în cadrul unei operaţii mai simple -lipectomia abdominală-.
În urma implantului de păr există o serie de fire ce nu supravieţuiesc,
procentul de fire ce rămân fiind de 60-70% din cele implantate, acesta
putând varia în funcţie de organismul pacientului. Astfel, sunt necesare
mai multe şedinţe operatorii, pentru a obţine un rezultat mai bun. Oricum,
efectele se văd imediat, datorită faptului că părul implantat începe să
crească la câteva zile postoperator.
Este o proteină ce a fost separată în laborator din clostridiu botulinium care este una dintre cele mai agresive bacterii. A fost folosită iniţial pentru zona oculară în strabism, dupa care s-a constatat că are anumite veleităţi pentru zona estetică. Ea produce o pareză reversibilă la nivelul anumitor muşchi, de obicei la nivelul feţei sau al gâtului, astfel ea atenuează sau face ca anumite riduri să dispară.